Unul dintre motivele pentru care îmi place să citesc e reprezentat de o anume stare pe care reușesc să o găsesc uneori în timp ce citesc câte o carte. Mă refer la acea stare pe care o ai după ce primești o informație esențială, după care te uiți la același subiect pe care l-ai observat ieri, însă după această carte, înțelegi cu totul altceva din el. E acea stare pe care o ai când pur și simplu ți se deschide mintea sau mai pe românește, când ieși din peștera întunecată și descoperi lumina soarelui.
Ei bine, Ray Dalio are bunul obicei să scrie cărți ce au acest efect, cel puțin asupra mea. În prezentul articol voi încerca să rezum pe scurt ce am înțeles eu din a sa carte ”Principles for dealing with the changing world order – Why nations succeed and fail”. Cartea poate fi comandată online în România de aici. Pentru moment e disponibilă doar în limba engleză dar cu siguranță va fi tradusă și în limba română curând.
O să încep admirând dedicația autorului de pe prima pagină care spune așa: ”Pentru nepoții mei și cei din generația lor ce vor fi participa la continuarea acestei povești: fie ca Forța Evoluției să fie cu voi”. O admir pentru că subliniază foarte clar încă de la început care e scopul cărții și anume acela de a pregăti tinerii de azi pentru a fi capabili să construiască o zi de mâine mai bună. Indirect m-am simțit vizat și sper ca și o bună parte dintre cei ce vor citi acest articol să simtă la fel.
Un alt element pentru care apreciez această carte e reprezentat de modul extraordinar de eficient în care informația este structurată. Cartea e alcătuită din trei părți:
Pe lângă această delimitare extraordinar de clară, cartea poate fi citită în câteva zile sau într-o lună de zile deoarece pasajele esențiale au fost bolduite de autor iar principiile esențiale au fost marcate cu un punct roșu. În concluzie, dacă cele 500 de pagini par a fi multe, cartea poate fi înțeleasă și fără să fie răsfoită pagină cu pagină.
Să trecem la treabă, cum mi s-a părut Partea I? Sincer după ce am terminat-o de citit mi-a venit în minte un singur lucru: acest material ar trebui să fie materie de examen decisiv pentru orice om politic, mai ales din România. Fără să cunoști aceste elemente, nu ar trebui să ți se ofere putere de decizie asupra altor oameni.
Anyhow, despre ce e vorba de fapt? Ray ne explică cum de-a lungul timpului au fost construite imperii ce au dominat lumea, după care acestea au decăzut, locul fiindu-le luat de alte imperii aflate în ascensiune. În această primă parte ne sunt prezentați principalii factori ce au influențat de-a lungul istoriei ascensiunea unor imperii, dar și etapele prin care au trecut acestea de la momentul t0 până în vârful piramidei și înapoi la nivelul solului. Etapele prin care au trecut aceste imperii dominante rămân valabile și pentru alte țări, care nu domină neapărat ordinea mondială. Aceeași factori determinanți acționează similar și în aceste țări. Astfel uitându-ne cu atenție, putem înțelege din ce în ce mai bine și de ce România se află unde este astăzi. Cum a arătat situația în ultimii 500 de ani în ceea ce privește ordinea mondială, puteți observa în graficul de mai jos.
De ce există această similitudine între aceste imperii? Adică, oamenii ăștia nu s-au prins că istoria se repetă? Păi, nu e chiar așa. Un imperiu precum cele prezentate mai sus domnește între 150 și 300 de ani. De regulă cei ce contribuie la ascensiune sunt oameni ce au suferit și sunt dispuși să muncească și să se sacrifice pentru a construi un viitor mai bun, după care următoarea generație se bucură de ce-a construit precedenta ducând mai departe trendul, urmând ca cea de-a treia sau a patra generație să considere abundența ca fiind subînțeleasă, fapt ce duce la excese, acestea conducând în cele din urmă la declin.
Acum întrebarea legitimă ar fi, care sunt factorii determinanți? Ray Dalio îi împarte în 3 categorii, după cum urmează:
Cele 3 cicluri decisive:
Cei 8 determinanți ce definesc puterea unui stat:
Determinanți adiționali:
În mod evident, toți acești factori se influențează reciproc, în cele din urmă influențând evoluția mai lentă sau mai rapidă prin cele 3 cicluri importante. Din nou, privind acești determinanți, parcă înțeleg și mai bine unde suntem și ce avem de făcut mai departe. Mai departe, în graficul de mai jos, putem vedea cum evoluează acești determinanți în cadrul unui ciclu complet.
În continuare cred că ar fi interesant să vă prezint, cele 6 etape ce alcătuiesc marele ciclu al ordinii și conflictului intern:
Am să mă opresc aici cu detaliile primei părți, iar dacă v-am stârnit interesul vă invit pe voi să descoperiți cum acționează exact fiecare determinant și cum sunt parcurse restul ciclurilor importante, cel economic dar și cel al conflictelor externe. Ray explică foarte bine și rolul pe care l-au avut Renașterea sau cele două Revoluții industriale în dinamica acestor cicluri. Acest prim capitol, m-a făcut să înțeleg puțin mai bine, cum funcționează lumea, la nivel teoretic, însă următoarea parte mi-a dovedit că așa e.
În a doua parte a cărții, principiile definite în prima parte sunt reiterate prin intermediul unor analize ce vizează ultimele 3 imperii ce au dominat lumea, dar și următorul imperiu ce va domina, pe numele lor: Imperiul Olandez, Imperiul Britanic, ”Imperiul” Statelor Unite ale Americii și viitorul ”Imperiul” al Chinei. Folosesc ghilimele deoarece spre deosebire de primele două imperii tratate, după 1945, mecanica de exercitare a influenței s-a schimbat, nemaifiind necesară colonizarea. De asemenea, pentru că tranziția între China și SUA nu a avut loc încă, Ray dedică un capitol conflictelor din prezent pe care cele două super puteri dispută. Aici ar fi interesant să vă redau și care sunt tipurile de războaie purtate în zilele noastre:
Abordarea pe care autorul o are în analiza fiecărui imperiu e de-a dreptul genială. În acord cu conceptul popularizat de Steve Jobs în celebrul său discurs de la Universitatea Stanford, uitându-se înapoi, Ray unește foarte eficient punctele, pentru a extrage esențialul din istoria fiecărui imperiu. Pe mine unul m-a fascinat cel mai mult capitolul ce tratează China, o civilizație de peste 4000 de ani ce a fost de destul de multe ori prima în lume, dar care în ultimii 300 – 400 de ani nu și-a mai regăsit locul printre fruntași, detalii în graficul de mai jos.
În ultima parte a cărții, Ray Dalio ne oferă opinia sa despre viitor, despre modul în care poziția de astăzi a determinanților în diferite țări poate influența viitorul. Dacă ai ajuns până aici, cel mai probabil te-am făcut curios, iar dacă te-am făcut curios, nu am să spun mai multe despre cea de-a treia parte ci am să te îndemn să o citești chiar tu.
Acestea fiind spuse, Ray Dalio rămâne pentru mine una dintre cele mai lucide minți ce înțelege macro-economie și în același timp e capabilă să o traducă într-un limbaj ușor de procesat chiar și de unul ca mine. Sper ca și ție să îți facă plăcere să citești această carte, la fel cum și mie mi-a făcut.
