Undeva prin 2022, în cadrul discuției cu un prieten apropiat, îmi susțineam cu ardoare recunoștința și dezamăgirea față de sistemul educațional românesc, cel pe care l-am parcurs până la vârsta de 22 ani. Eram și în continuare sunt recunoscător pentru educatorii și cei câțiva profesori care s-au îngrijit în diverse etape ale acestei călătorii, să mă învețe principii ce aveau să-mi folosească mai târziu. Îi sunt în continuare recunoscător Universității Politehnice din București pentru cei 4 ani petrecuți acolo și pentru modul în care acea facultate m-a învățat să gândesc. Din păcate recunoștința aici se oprește, moment în care revin la discuția din 2022. Pe atunci eram destul de frustrat de faptul că la nivel practic, am realizat că în nicio fază sistemul educațional românesc nu mi-a oferit un anume set de skill-uri pe care astăzi să le folosesc cu convingere în viața mea profesională. Astăzi eu sunt antreprenor și specialist în marketing. Ca formare academică sunt inginer auto. Am învățat ceva în școală suficient de relevant ca să mă ajute astăzi în activitatea pe care o prestez zi de zi? Nu. E vina mea că n-am ales să profesez în domeniul în care am studiat? Poate, dar mi-o asum cu mare bucurie și parchez pentru moment acest subiect, pentru că nu face obiectul prezentului articol.
Revenind la discuția cu amicul meu concluzia dureroasă a fost că, la nivel academic eu nu mă simțeam suficient de pregătit pentru job-ul meu. Eram școlarizat la locul de muncă bineînțeles, cum se spune ca antreprenor, cel mai bine înveți pe banii tăi, când îi pierzi, ca marketer e adevărat că am învățat pe banii altora. Totuși, ca antreprenor, mie nu-mi prea place să pierd bani. Așa că ulterior m-am întrebat care e alternativa, ce aș putea să fac? Există școli pentru antreprenori? Aparent răspunsul este da, există mai degrabă programe de studiu pentru antreprenori, numite în mod generic MBA sau Masters in Business Administration. Numai că în România, opțiunile pentru aceste programe sunt de două feluri: fie în cadrul unor universități românești, fie prin parteneriate cu universități străine cu prețuri pe măsură. Care e diferența între cele două? Personalul didactic, sau pe scurt, profesorii. Pentru acest tip de master, într-un fel se întâmplă lucrurile când la catedră ai parte de experiența academică a unor excelenți profesori și alta e când la catedră vin antreprenori sau profesioniști care au făcut lucruri în business, iar acum spre finalul carierei lor au ales să și predea din experiența lor practică.
După discuția cu amicul meu am hotărât în primul rând că o să mă interesez de astfel de programe, pentru că nu-i așa, cu toții ne dorim să evoluăm. Am căutat ce am căutat și am găsit acest program organizat de Maastricht School of Management, universitate olandeză, în parteneriat cu Bucharest International School of Management, un fel de ambasador în România al mai multor universități din Europa. Ce mi-a plăcut foarte tare la programul lor e că jumătate din profesori erau români și de fapt, nu erau profesori academicieni ci antreprenori cu experiență pe piața locală. Pe o bună parte din ei îi urmăream deja și am zis că ăsta e programul unde trebuie să fiu. Un an mai târziu în 2023 mi-am făcut curaj să scot din buzunar și banii necesari pentru acest program, am aplicat și iată am fost admis în cohorta RO14. Aplicația nu a fost nici ea lipsită de provocări, pentru că pe lângă cele câteva scrisori de recomandare pe care a trebuit să le furnizez și un interviu a fost nevoie să obțin punctaj de trecere pentru câteva teste ce aveau drept scop verificarea cunoștințelor mele de a redacta eseuri academice respectând un anume standard academic. Acele teste au fost crunte, în sensul în care mi-a luat ceva să înțeleg acel standard. Am trecut de toate aceste faze preliminare iar programul a debutat în decembrie 2023, fix după ce am împlinit 29 de ani.
Mai departe, am să descriu pe scurt ce a însemnat programul în termeni tehnici. Concret, cursurile de desfășurau în weekend de la 09.00 la 16.00, uneori și vinerea în același interval orar. De regulă cursurile erau din două în două săptămâni. Majoritatea cursurilor s-au ținut aici în București la sediul BISM. Un curs de obicei dura două weekend-uri, adică 4 zile. În cadrul fiecărui curs primeam o temă individuală, denumită în termeni academici assignment și o temă de grup. Grupurile se schimbau de la curs la curs, iar de regulă tema de grup se lucra și depunea în timpul cursului. După încheierea unui curs aveam la dispoziție cam o lună de zile să realizăm tema individuală și să o încărcăm în platformă. Teoretic peste încă o lună primeam notele iar dacă era vorba de cineva care a picat, acel cineva avea timp tot atunci să re-depună. Fără economie de modestie, la mine nu a fost cazul, totul a mers șnur. De obicei nota finală pentru fiecare curs era o medie între nota primită la tema de grup și nota primită la tema individuală, unde grupul aducea 30% iar individualul 70%. Absențele, un alt element de mare interes pentru niște oameni ocupați, erau gestionate destul de ok spun eu, aveai voie la aproape fiecare curs să lipsești o zi din cele patru fără consecințe grave. Dacă lipseai mai mult, trebuia să faci chestii în plus. Nici aici nu a fost cazul meu. Pe lângă cursurile ținute la București, am avut o deplasare de trei săptămâni în Olanda la sediul facultății din Maastricht, am parcurs 4 din cele 18 cursrui ale programului. Aproape de finalul programului am mai avut o deplasare pentru o prezentare de grup în fața unor investitori adevărați, la University of New York în Praga, Cehia. Pe lângă tot ce am avut în cadrul programului la început am avut un discovery camp pe lângă București unde mi-am cunoscut colegii și am băut primele pahare de vin împreună dar am și descoperit lucruri, iar la final am mai avut parte de un wrap-up coruse unde din am făcut puțin zoom out ca să înțelegem ce am învățat în ultimii doi ani. Ca să poți încheia programul și obține mult dorita diplomă, trebuia evident să obții notă de trecere la toate cursurile, această notă fiind 5,5. În final îți alegeai o temă, o validai, iar apoi ți se aloca un profesor coordonator, treceai la treabă, depuneai teza de disertație, la ceva timp după o susțineai și uite așa terminai programul, cum am făcut eu. Pentru mine distracția a început în decembrie 2023 și s-a terminat în august 2025.
Cele 18 cursuri parcurse de mine în cadrul programului de MBA sunt în ordine: Accounting for Managers, Digital Transformation, Finance, Economics for Managers, Strategy, Managing Cultural Diversity, Thinking and Deciding for Business, Leading High-Performing Teams, Boardroom Executive Simulation, Creativity and Innovation in Business, Ethics, Marketing, Change Management, Research Methods, Global Supply Chain Management, Decision Making Tools, Leadership and Organizational Behaviour și Entrepreneurship. Mai departe o să încerc să descriu pe scurt, lucrurile valoroase dobândite de mine după fiecare curs.
Accounting for managers – de aici am înțeles mai bine cum se uită o bancă la bilanțul companiei mele atunci când îmi dă un credit, de asemenea am învățat să mă uit la cifrele companiilor listate pe bursă și să înțeleg câte ceva de acolo.
Digital transformation – unde l-am avut profesor pe Vladimir Oane, de aici am învățat că adopția tehnologiei în companii e despre oameni și nu despre tehnologie, am mai înțeles de asemenea cum pot fi folosite diverse tehnologii pentru a crea valoare. Sigur că am discutat și despre AI.
Finance – de aici am înțeles și mai bine cum se citesc situațiile financiare dar mai ales am înțeles cum gândesc investitorii.
Economics for Managers – aici am studiat mai mult teorie, teorie care pe alocuri îmi era cunoscută chiar și mie, însă informația a fost utilă în contextul a ceea ce a urmat.
Strategy – unde l-am avut profesor pe Sergiu Neguț și unde am avut un assignment de echipă real, adică o companie reală a venit la noi cu o problemă reală iar noi a trebuit în cadrul unui 24 hour challenge să îi dăm o soluție. Soluția echipei din care am făcut parte a fost să concediem CEO-ul, și i-am prezentat lui asta în persoană, a fost epic. Plus am reținut o sumedenie de lucruri cu foarte multă substanță legată de poziționare în business și adaptare la noi condiții.
Managing Cultural Diversity – aici am învățat cum se translatează specificul cultural al fiecărui individ în business, și de asemenea am devenit puțin mai conștienți de organigrama nescrisă din cadrul fiecărei companii.
Thinkind and deciding for business – unde l-am avut profesor pe Radu Atanasiu și am învățat o grămadă de tehnici de a lua decizii funcție de context, am mai realizat și faptul că atunci când amânăm decizii de fapt luăm o decizie proastă.
Leading high performing teams – unde l-am avut profesor pe Cosmin Alexandru și unde am înțeles ce înseamnă să construiești, să consolidezi și să gestionezi o echipă de oameni performanți, am mai învățat de asemenea cum să gestionăm situații dificile în echipă.
Boardroom Executive Simulation – a fost un curs-simulare unde pentru prima oară, folosind o aplicație am concurat pe grupe între noi într-o simulare de business. Fiecare membru al echipei avea un rol executiv, iar în cadrul fiecărei runde trebuia să luăm decizii legate de resurse, pentru a câștiga cotă de piață, profit și creșterea valorii acțiunilor. A fost genial.
Creativity and innovation in business – unde am avut-o profesoară pe Magda Ropotan, care ne-a deschis ochii cu privire la ce înseamnă să inovezi și ce înseamnă să te pui într-o poziție din care să fii capabil să faci asta.
Ethics – unde l-am avut profesor pe Steven van Groningen, un om care e sinonim cu etica și care ne-a explicat pe larg ce înseamnă să iei decizii având un filtru etic și ce înseamnă să-ți lipsească acest filtru.
Marketing – unde l-am avut profesor pe bine cunoscutul Mihai Bonca și unde am discutat începând de la bază de unde pleacă marketing-ul și cât de mult poate el să potențeze un business, dacă lucrurile sunt executate corect.
Change Management – un curs unde am discutat destul de mult despre filosofie și despre o serie de tehnici prin care poți implementa schimbări în cadrul unei companii fiind foarte atent la context.
Research Methods – aici am luat pentru prima oară contact cu procesul necesar pentru scrierea lucrării de disertație, tot aici mi-am și ales tema de disertație.
Global Supply Chain Management – un alt curs unde am folosit o aplicație pentru a concura în piață, la fel ca la boardroom simulation, dar și un curs în care am învățat o grămadă de lucruri despre complexitatea lanțurilor de aprovizionare.
Decision making tools – aici am învățat cum să folosim o serie de metode matematice statistice, pentru a ajunge la cele mai bune decizii.
Leadership and organizational behaviour – un curs intens despre leadership dar mai ales despre cum această eră a inteligenței artificiale va impacta modul în care sunt conduse companiile.
Entrepreneurship – unde l-am avut profesor pe Andreas Antonopoulos și care în opinia mea a fost cel mai tare curs al acestui program, probabil de asta e și ultimul. Aici am învățat chestii concrete despre antreprenoriat. Andreas a avut de asemenea și o sumedenie de invitați la curs, care au venit și ne-au povestit despre experiențele lor de business. Tema de grup a acestui curs a fost legată de construirea și susținerea unui pitch pentru un start-up în fața unor investitori adevărați, motivul pentru care am mers la Praga. Totul a fost genial aici.
Pe lângă cursurile detaliate mai sus, în weekend-ul de la discovery camp, primul contact cu acest program, am parcurs împreună cu Adi Stanciu câteva teste de personalitate pentru a ne da seama cine suntem, care ne sunt punctele forte și care ne sunt punctele slabe. Apoi am discutat destul de multe despre noi și despre dinamica echipelor din care facem parte. Iar în încheiere l-am avut la cursul de wrap-up pe Florin Ilie drept profesor, un economist de-a dreptul genial care ne-a învățat o sumedenie de lucruri valoroase, printre care și relația dintre dobândă, curs valutar și inflație, relație cu care poți cu atenție să anticipezi mișcări pe bursă și nu numai.
Despre experiența trăită la Maastricht trebuie de asemenea să las aici câteva cuvinte de recunoștință. Chiar dacă pe alocuri am suferit când am văzut în ce condiții studiază copii din Olanda față de condițiile în care am studiat eu, procesul în sine de a sta acolo 3 săptămâni alături de colegi, a fost o experiență foarte foarte faină. Serile petrecute până târziu la povești cu colegii, uneori și cu unii profesori, m-au îmbogățit semnificativ.
Un alt element foarte important al acestui program MBA este reprezentat de colegi. Oamenii care vin la un astfel de program, având aceleași nevoi de cunoaștere ca și tine dar venind din domenii diferite, sunt de asemenea o sursă imensă de informații și inspirație. Fiecare are poveștile lui, cu lecții învățate pe propria piele, pe care nu are nicio problemă să le împărtășească cu tine. Multe relații de calitate s-au legat aici, iar eu pot să fiu doar recunoscător pentru asta.
În concluzie, oare a meritat să fac acest program MBA? A meritat investiția de timp, de bani și de efort? Pe scurt, răspunsul meu este da. Pe larg, consider că în etapa în care mă aflu eu acum de dezvoltare profesională, am avut parte de câteva cursuri care chiar mi-au transmis informații pe care am început să le folosesc de a doua zi de după curs. O parte dintre cursuri mi-au oferit informații pe care o să le folosesc atunci când anvergura business-urilor mele va depăși un anumit nivel, iar în încheiere au fost cursuri care mi-au deschis ochii în arii de care până acum nici măcar nu eram conștient. Drept urmare programul a meritat tot ce am investit în el pentru că în primul rând am legat relații de calitate, atât cu colegii cât și cu profesorii, am învățat lucruri practice și am explorat noi zone de cunoaștere cu care e foarte probabil să am contact în viitorul apropiat.
